Sari la conținut

Medazepam

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Medazepam
Identificare
Număr CAS2898-12-6[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem4041[3]  Modificați la Wikidata
DrugBankDB13437  Modificați la Wikidata
ChemSpider3901[4]  Modificați la Wikidata
UNIIP0J3387W3S[2]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL28333[5]  Modificați la Wikidata
Cod ATCN05BA03  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₁₆H₁₅ClN₂[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară270,092 u.a.m.[6]  Modificați la Wikidata

Medazepamul este un medicament din clasa 1,4-benzodiazepinelor, fiind utilizat în tratamentul anxietății.[7][8][9] Calea de administrare disponibilă este cea orală.[7]

Prezintă efecte anxiolitice, hipnotice și sedative, anticonvulsivante și miorelaxante.[10]

Utilizări medicale

[modificare | modificare sursă]

Medazepamul este indicat în tratamentul de scurtă durată al anxietății și al tensiunii pshice.[9]

Medazepamul este un promedicament și se activează la diazepam nordazepam, temazepam și oxazepam. Ca toate benzodiazepinele, acești compuși acționează ca modulatori alosterici pozitivi al receptorului de tip A pentru acidul gama-aminobutiric (R GABAA), reducând excitabilitatea neuronilor.[11][12]

  1. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  2. ^ a b c d medazepam (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l „Medazepam”, medazepam (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b Medazepam (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b MEDAZEPAM (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  6. ^ a b „Medazepam”, medazepam (în engleză), PubChem, accesat în  
  7. ^ a b „Medazepam”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  8. ^ „Medazepam”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în . 
  9. ^ a b „Rezumatul caracteristicilor produsului - Medazepam Laropharm 10 mg comprimate” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Accesat în . [nefuncțională]
  10. ^ „Benzodiazepines”. Encyclopedia of Drugs. 
  11. ^ Olsen RW, Betz H (). „GABA and glycine”. În Siegel GJ, Albers RW, Brady S, Price DD. Basic Neurochemistry: Molecular, Cellular and Medical Aspects (ed. 7th). Elsevier. pp. 291–302. ISBN 978-0-12-088397-4. 
  12. ^ Zakusov VV, Ostrovskaya RU, Kozhechkin SN, Markovich VV, Molodavkin GM, Voronina TA (octombrie 1977). „Further evidence for GABA-ergic mechanisms in the action of benzodiazepines”. Archives Internationales de Pharmacodynamie et de Therapie. 229 (2): 313–26. PMID 23084.