Mircea Nedelciu
| Mircea Nedelciu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 12 noiembrie 1950 Fundulea |
| Decedat | (48 de ani) București |
| Înmormântat | Cimitirul Bellu Cimitirul Central din Chișinău  |
| Cauza decesului | cauze naturale (limfom) |
| Cetățenie |  România |
| Religie | Biserica Ortodoxă |
| Ocupație | prozator |
| Limbi vorbite | limba română[1] |
| Studii | Universitatea din București |
| Activitatea literară | |
| Mișcare/curent literar | postmodernism |
| Specie literară | Proză |
Modifică date / text  | |
Mircea Nedelciu (n. 12 noiembrie 1950 Fundulea – d. 12 iulie 1999, București) a fost un scriitor român, considerat a fi unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai curentului optzecist, ai postmodernismului în literatura română și un afiliat activ al mișcării artistice a minimalismului.
Biografie
[modificare | modificare sursă]| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu | ||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism -
Clasicism | ||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română | ||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
Este absolvent al Facultății de Filologie (secția română - franceză) a Universității București, promoția 1973. Încă din epoca studenției, devine membru activ al cenaclului Junimea, condus de profesorul și criticul literar Ovid S. Crohmălniceanu. Între anii 1970-1973 face parte din grupul de tineri scriitori de la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București, care editează gazeta de perete Noii (alături de Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Ioan Flora, Gheorghe Iova, Ioan Lăcustă, Sorin Preda și Constantin Stan).
După absolvirea facultății, trăiește o vreme din slujbe provizorii (profesor navetist, ghid turistic etc.). Din 1982, lucrează ca librar la Editura Cartea Românească, un loc de întâlnire a scriitorilor tineri și provinciali, apoi ca funcționar la Uniunea Scriitorilor. Din 1990 conduce o asociație româno-franceză de difuzare editorială și susține câteva proiecte menite să primenească și să dinamizeze viața profesională a scriitorilor autohtoni. În 1988 se îmbolnăvește de o formă de leucemie, cu care se va lupta mai bine de un deceniu. Se stinge din viață pe 12 iulie 1999, la București, răpus de leucemie la vârsta de 48 de ani, și este înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu.
Cariera literară
[modificare | modificare sursă]Debutează în 1979 cu volumul de proză scurtă Aventuri într-o curte interioară. Ulterior, publică proză scurtă, romane, critică literară, articole teoretice și de opinie. Devine membru al Uniunii Scriitorilor din România și este membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România - ASPRO. Are o intensă activitate jurnalistică, colaborând cu majoritatea revistelor literare și culturale din țară, și cu publicații din Franța, Ungaria, Polonia, Rusia și Germania.
Figurează cu texte teoretice, articole de opinie și proză scurtă în numeroase antologii de proză românească, printre care: Desant '83 (antologie îngrijită de Ovid S. Crohmălniceanu, 1983), Competiția continuă. Generația `80 în texte teoretice (antologie apărută în 1994), Arhipelag - proză scurtă contemporană (1970-1980) (antologie și prefață de Mircea Iorgulescu, 1981), Nuvela românească în deceniul opt (antologie și studiu introductiv de Cornel Regman, 1983), Generația `80 în proza scurtă (antologie de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, 1998) și secțiunea antologică a volumului Experimentul literar românesc postbelic (1998).
Opera
[modificare | modificare sursă]- Aventuri într-o curte interioară (1979), proză scurtă
- Efectul de ecou controlat (1981), proză scurtă
- Amendament la instinctul proprietății (1983), proză scurtă
- Și ieri va fi o zi (1989), proză scurtă
- Povestea poveștilor generației '80 (1998)
- Zmeura de câmpie (1984), roman
- Tratament fabulatoriu (1986), roman
- Femeia în roșu (1990), roman scris împreună cu Adriana Babeți și Mircea Mihăieș și reluat în volumul V al Operelor publicate de editura Paralela 45 în 2016 sub îngrijirea lui Ion Bogdan Lefter, cu o fotografie a autorului de Emeric Robicsek și un incipit de William Totok.
- Zodia scafandrului (2000), roman neterminat, publicat postum.[2]
Opere publicate în traducere
[modificare | modificare sursă]A fost tradus în limbile maghiară, germană, franceză, sârbă, rusă și engleză, apărând astfel în antologii de proză românească publicate în străinătate. Este prezent în antologia americană de proza românească The Phantom Church and Other Stories (University of Pittsburgh Press, 1996, traducere de Sharon King și Georgiana Fârnoagă). Postum, îi apare în Franța volumul La Danse du coq de bruyère suivi de Problèmes d`identité (traducere de Alain Paruit, Ed. L`Esprit des Péninsules / EST Samuel Tastet, Paris, 2000).
Premii
[modificare | modificare sursă]- Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1979, 1983, 1986, 1990)
- Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române
- Premiul ASPRO pentru proză scurtă (1998)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ IdRef, accesat în
- ^ Mircea Nedelciu in zodia scafandrului, Adina Dinițoiu, Observator cultural - numărul 277, iulie 2005, accesat la 30 ianuarie 2014
Referințe critice (on-line)
[modificare | modificare sursă]- Mircea Nedelciu: Zmeura de câmpie, roman împotriva memoriei, prefață de Sanda Cordoș, Ed. Compania, 2005
- Ion Bogdan Lefter, în „Ziua”, nr. 3373, 13 iulie 2005 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Refacerea lumii – o ars poetica marca Mircea Nedelciu - Carmen Mușat, în „Observator cultural”, nr. 432, 17 iulie 2008
- Mircea Nedelciu: istorie și iluzie literară - Adina Dinițoiu, în „Observator cultural”, nr. 432, 17 iulie 2008
- Ioan Iacob, în „Jurnalul Bucureștiului”, 4 septembrie 2013 Arhivat în , la Wayback Machine.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Editura Polirom, detalii autor: Mircea Nedelciu Arhivat în , la Wayback Machine.
- Librăria Carter, index autori: Mircea Nedelciu Arhivat în , la Wayback Machine.
- Editura Paralela 45, detalii autor: Mircea Nedelciu Arhivat în , la Wayback Machine.
- La o noua lectura: MIRCEA NEDELCIU Arhivat în , la Wayback Machine., Alex. Ștefănescu, România literară - anul 2002, numărul 6
- Comedia naratiunii si structurile romanului latent (I), Carmen Mușat, Observator cultural - numărul 20, iulie 2000
- Comedia naratiunii si structurile romanului latent (II), Carmen Mușat, Observator cultural - numărul 21, iulie 2000
- Scrisori către Mircea Nedelciu, Adina Dinițoiu, Observator cultural - numărul 482, iulie 2009
- „Textualism socialist“ și „rezistență prin cultură“ în proza anilor ’80, Adina Dinițoiu, Observator cultural - numărul 490, septembrie 2009
Articole biografice
- Vă mai amintiți de... Mircea Nedelciu, 10 iunie 2009, Nicoleta Zaharia, Adevărul
Interviuri
- Un prieten drag. Mircea Nedelciu, Formula AS - anul 1999, numărul 371
- "Muzica populara e apa vie, la necaz si la bucurie", Formula AS - anul 1999, numărul 384
.JPG)
.jpg)
_(Kazimir_Malevich).jpg)
