Oxid de vanadiu (II)
Aspect
Oxid de vanadiu (II) | |
Structura cristalină a oxidului de vanadiu (II) | |
Nume IUPAC | Oxid de vanadiu (II) |
---|---|
Alte denumiri | Oxid de vanadiu |
Identificare | |
Număr CAS | 12035-98-2 |
PubChem CID | 24411 |
Informații generale | |
Formulă chimică | VO |
Aspect | solid gri |
Masă molară | 66,9409 g/mol |
Proprietăți | |
Densitate | 5,758 g/cm3 |
Starea de agregare | solidă |
Punct de topire | 1789 °C |
Punct de fierbere | 2627 °C |
Indice de refracție(nD) | 1,5763 |
Pericol | |
Fraze R | R20, R36/37 |
Fraze S | S26, S36, S45 |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text |
Oxidul de vanadiu (II) este un compus anorganic cu formula chimică VO, fiind unul dintre numeroșii oxizi ai vanadiului. Adoptă o structură cristalină asemănătoare cu cea a clorurii de sodiu și conține legături metalice slabe între atomii de vanadiu. [1]
Obținere
[modificare | modificare sursă]Oxidul de vanadiu (II) poate fi obținut prin reacția dintre oxidul de vanadiu (III) și vanadiu metalic în vid la temperaturi cuprinse între 1200 și 1600 °C. [2]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Greenwood, Norman N.; Earnshaw, Alan (). Chemistry of the Elements (ed. 2nd). Oxford: Butterworth-Heinemann. p. 982. ISBN 0080379419.
- ^ Georg Brauer: Handbuch der präparativen anorganischen Chemie. 3., umgearb. Auflage. Band III, Enke, Stuttgart 1981, ISBN 3-432-87823-0, S. 1419.