Sari la conținut

Râul Căinar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nu confundați cu Râul Căinar, Botna.
Râul Căinar
Date geografice
Bazin hidrograficbazinul Nistrului[*]  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreSauca, raionul Dondușeni
EmisarRăut
Punct de vărsareGura Căinarului, raionul Florești
Date hidrologice
Bazin de recepție835 km²
Lungimea cursului de apă95 km
Debit mediu1,35[1] m³/s
Date generale
Raioane traversateDondușeni, Drochia, Soroca, Florești
LocalizareRepublica MoldovaRepublica Moldova
Afluenți de stângaBulita
Principalele localități traversateCotova, Zgurița, Bulboci, Căinarii Vechi

Râul Căinar[2] (Căinari) este un afluent de stânga al râului Răut, izvorăște la nord-vest de satul Sauca, raionul Dondușeni. Curge spre sud și se varsă în Răut, lângă satul Gura Căinarului, raionul Florești. Din punct de vedere geologic, fundamentul bazinului hidrografic este reprezentat de roci nisipo-argiloase sarmațiene. În cursul superior valea râului este îngustă cu versanți domoli, în cursul mijlociu - valea se lărgește iar pe unele sectoare versantul drept devine mai abrupt, dezvelindu-se roci calcaroase.

În perioada postbelică, între anii 1949-1952, în satul Măcăreuca a fost construită o stațiune hidroelectrică cu o capacitate de 60 de kw/h. Dar din cauza capacității scăzute de producție exploatarea stațiunii a fost stopată. În apropiere de satul Cotova, Drochia, pe versantul stâng al Căinarului se află monument al naturii hidrologic „Izvoarele din Cotova” cuprinzând o suprafață de 6 ha.

Dumbrava, Valea Moșiei, Zgura, Rădoaia, Frumușica, Căinăruțul, Căldarea, Bolata.[3]

Ihtiofauna râului Căinar este reprezentată 15 specii de pești: caras argintiu, murgoi bălțat, zvârlugă, obleț, boarță, babușcă, biban, mocănaș, ciobănaș etc.[4]

  1. ^ Cazac, Valeriu; Mihailescu, Constantin; Bejenaru, Gherman; Gâlcă, Gavril. Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Vol. 1: Apele de suprafață. Chișinău, 2007, p. 117
  2. ^ HOTĂRÂRE Nr. 728 din 08-09-2014 privind aprobarea Listei corpurilor de apă de suprafață, a zonelor și a fîșiilor de protecție, precum și a Listei construcțiilor hidrotehnice gestionate de autoritatea administrativă de gestionare a apelor. Publicat. În Monitorul Oficial Nr. 275-281 art. 788, 19-09-2014.
  3. ^ Eremia, Anatol. Hidronimia bazinului hidrografic al Nistrului. In: Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos”, 2017, nr. 3(46), pp. 132-138. ISSN 1857-0461.
  4. ^ Bulat Denis, Bulat Dumitru, Usatîi Marin, Dumbrăveanu Dorin. Ihtiofauna râurilor mici din zona de nord a Republicii Moldova. Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științele vieții. Nr.1 (313), 2011, p. 95-103.