Sari la conținut

Republica Democrată Germană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la RDG)
Republica Democrată Germană
Germania de Est
Deutsche Demokratische Republik
 – 
DrapelStemă
DrapelStemă
Deviză națională
Proletari din toate țările, uniți-vă!
Imn național
Auferstanden aus Ruinen
Localizare
Localizare
Localizare
CapitalăBerlinul de Est
Limbăgermană
Guvernare
Formă de guvernareStat socialist
Șeful statului 
 - 19491960Wilhelm Pieck
 - 19601971Walter Ulbricht
 - 1971 - 1989Erich Honecker
 - 1989Egon Krenz
 - 1989 - 1990Manfred Gerlach
 - 1990Sabine Bergmann-Pohl
Șeful Guvernului 
 - 19491964Otto Grotewohl
 - 19641973Willi Stoph
 - 19731976Horst Sindermann
 - 19761989Willi Stoph
 - 19891990Hans Modrow
 - 1990Lothar de Maizière
LegislativVolkskammer[*][[Volkskammer (parliament of the GDR (East Germany))|​]]
Istorie
Epoca istoricăRăzboiul Rece
proclamarea Republicii Democrate Germane
Reunificarea Germaniei
Economie
MonedăMarca est-germană
Istoria Germaniei
Stema Germaniei
Acest articol este parte a unei serii
Antichitatea
Triburile germanice
Perioada migrațiilor
Imperiu Francilor
Evul Mediu
Sfântul Imperiu Roman
Colonizarea răsăritului
Apariția națiunii germane
Confederația Rinului
Confederația Germană
Confederația Germană de Nord
Imperiul German
Imperiul German
Primul Război Mondial
Republica de la Weimar
Republica de la Weimar
Germania nazistă
Germania nazistă
Al Doilea Război Mondial
Germania postbelică
Germania între 1945-1990
Ocupația și împărțirea
Expulzarea germanilor
Republica Democrată Germană
Germania de Vest
Reunificarea Germaniei
Germania modernă
Germania

Portal Germania
 v  d  m 

Republica Democrată Germană (cu acronimele RDG sau R.D.G., frecvent folosite în perioada 1950 - 1990) a fost un stat german independent din blocul țărilor comuniste, situat în partea de est a Germaniei de azi, aflat sub controlul trupelor sovietice până în octombrie 1989. Între mai 1945 și octombrie 1949 Germania de Est a purtat în limba germană numele de „Zona de Ocupație Estică a Germaniei”. În această perioadă nu a fost clar dacă zona aceasta este o entitate statală sau nu.

La data de 7 octombrie 1949 Germania de Est s-a declarat stat independent cu capitala la Berlin, luându-și numele oficial de Deutsche Demokratische Republik („Republica Democrată Germană”). Acronimul german DDR a devenit unul de marcă pentru desemnarea estului Germaniei în țările vorbitoare de limbă germană.

Simultan cu declararea RDG, în aceeași zi de 7 octombrie 1949, Germania de Vest (sub numele anterior la fel de neclar „Zona de Ocupație Vestică a Germaniei”, aflată sub controlul trupelor americane, engleze și franceze) s-a declarat și ea stat independent, sub numele de Bundesrepublik Deutschland (Republica Federală Germania) , sau RFG (în germană BRD), cu capitala la Bonn. Pentru Bundesrepublik Deutschland în RDG s-a întrebuințat acronimul BRD, cu o conotație politică disprețuitoare. Însă în RFG acronimul BRD nu s-a folosit de către populație aproape deloc, iar autoritățile vest-germane chiar s-au împotrivit folosirii lui, BRD nefiind o desemnare oficială a statului Bundesrepublik Deutschland.

Odată cu reunificarea Germaniei, finalizată la 1 octombrie 1990, respectiv odată cu sărbătorirea primei aniversări a Germaniei Reunite la 3 octombrie 1990, statul comunist Deutsche Demokratische Republik a încetat să mai existe. Începând de atunci numele său și acronimul DDR se folosesc în Germania numai în sensul de „fosta” RDG.

Scurt istoric

[modificare | modificare sursă]

Spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial sovieticii au invadat Germania, iar la 16 aprilie 1945 au început atacul asupra Berlinului. La 30 aprilie au cucerit Reichstag-ul, ceea ce a marcat punctul culminant al invadării Germaniei de către Armata Roșie, care avea deja controlul unor capitale est și sud-est europene, precum București, Budapesta, Praga sau Varșovia. Sovieticii au ajuns până la Elba, unde au fost opriți de trupele britano-americane, care voiau să oprească expansiunea comunismului în Europa. Astfel, Germania a fost împărțită în patru sectoare de influență între cele patru mari puteri militare și anume URSS, SUA, Marea Britanie și Franța. De asemenea, și capitala Berlin a fost împărțită de cele patru puteri în patru sectoare de influență, cu toate că se afla în totalitate pe teritoriul zonei de influență sovietică. Această împărțire a capitalei a generat crize majore pentru Războiul Rece, cum ar fi Blocada Berlinului între 1948-1949 și, mai târziu, Zidul Berlinului.

În 1949 Iosif Stalin a cerut reparații de război marilor întreprinderi, combinate și uzine din zona de ocupație vestică, lucru refuzat însă de Harry Truman. În replică, Stalin a creat un nou stat, care s-a proclamat Republica Democrată Germană, cunoscută popular ca Germania de Est. În noul stat satelit al Moscovei a preluat puterea Partidul Unității Socialiste din Germania (Sozialistische Einheitspartei Deutschlands - SED), secretar general fiind numit Wilhelm Pieck.

În 1971 Erich Honecker a fost ales secretar general al SED, înlocuindu-l pe Walter Ulbricht. Honecker a fost obligat să demisioneze la 18 octombrie 1989 și, după un scurt intermezzo cu peripeții în care a cerut azil politic la ambasada Uniunii Sovietice din Berlin, a plecat în exil (mai exact, a fost lăsat să plece, conform unui acord tacit al tuturor părților implicate) în Chile, via Moscova, împreună cu soția sa Margot Honecker. Locul lui Honecker a fost luat de Egon Krenz, care a fost ultimul lider comunist al acestui stat.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Subiecte Republica Democrată GermanăGermaniLimba germană

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal