Sari la conținut

Paris Masters

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Rolex Paris Masters)
Paris Masters
Informații despre turneu
Fondat1969; acum 55 ani (1969)
Ediții51 (2023)
Oraș gazdăParis
Franța
LocStade Pierre de Coubertin (1969–1982)
AccorHotels Arena (1986–prezent)
CategorieATP 1000
SuprafațăCovor sintetic - interior
(1969–1970, 1986–2006)
Dură - interior
(1972–1982, din 2007)
Participanți48S / 24Q / 24D
Premii bani5.779.335 € (2023)
Websiterolexparismasters.com
Campioni actuali (2024)
SimpluGermania Alexander Zverev
DubluȚările de Jos Wesley Koolhof
Croația Nikola Mektić

Paris Masters este un turneu anual de tenis pentru jucătorii profesioniști de sex masculin, care se joacă la Paris, Franța. Se joacă în interior la AccorHotels Arena. Evenimentul face parte din turul ATP Tour Masters 1000 din turul Asociației Profesioniștilor din Tenis (ATP).

În Open Era, turneul s-a desfășurat la stadionul Pierre de Coubertin până în 1982.[1] În 1989 a fost modernizat pentru a deveni unul dintre Grand Prix Tour. Datorită sponsorizării sale, turneul a fost cunoscut oficial din 2003 până în 2016 sub numele de BNP Paribas Masters și din 2017 sub numele de Rolex Paris Masters. Înainte ca Tennis Masters Series să înlocuiască ATP Super 9 în 2000, evenimentul a fost cunoscut sub numele de Paris Open. De asemenea, este denumit adesea Paris Indoor cu referire atât la faptul că celălalt eveniment de tenis desfășurat la Paris, French Open se desfășoară în aer liber, cât și la faptul că, din 2009, este singurul turneu Masters 1000 care se joacă în interior. Mai este cunoscut și sub denumirea Paris-Bercy, după vechiul nume al arenei în care se desfășoară.

Ilie Năstase, Andre Agassi, Roger Federer și Novak Đoković sunt singurii jucători care au câștigat vreodată ambele turnee pariziene (Paris Masters și French Open). Federer a câștigat Open-ul Franței în 2009 și Masters-ul în 2011, Đoković a câștigat Masters-ul în 2009, 2013–15, 2019 și Open-ul în 2016, 2021 și Andre Agassi a câștigat ambele în 1999 ca și Ilie Năstase în 1973. În 2015, Marcelo Melo și Ivan Dodig au câștigat probele de dublu la ambele turnee.

Novak Đoković deține cele mai multe recorduri la Paris Masters (vezi Recorduri).

Distribuția punctelor

[modificare | modificare sursă]
Probă C F SF QF R16 R32 R64 R128 Q Q2 Q1
Simplu[2] 1000 600 360 180 90 45 25 10 16 8 0
Dublu[2] 0 N/A N/A N/A N/A N/A
An Campion Finalist Scor
1969 Țările de Jos Tom Okker Statele Unite ale Americii Butch Buchholz 8–6, 6–2, 6–1
1970 Statele Unite ale Americii Arthur Ashe Statele Unite ale Americii Marty Riessen 7–6, 6–4, 6–3
1971 Nu s-a ținut
1972 Statele Unite ale Americii Stan Smith Spania Andrés Gimeno 6–2, 6–2, 7–5
1973 România Ilie Năstase Statele Unite ale Americii Stan Smith 4–6, 6–1, 3–6, 6–0, 6–2
1974 Statele Unite ale Americii Brian Gottfried Statele Unite ale Americii Eddie Dibbs 6–3, 5–7, 8–6, 6–0
1975 Țările de Jos Tom Okker (2) Statele Unite ale Americii Arthur Ashe 6–3, 2–6, 6–3, 3–6, 6–4
1976 Statele Unite ale Americii Eddie Dibbs Chile Jaime Fillol 5–7, 6–4, 6–4, 7–6
1977 Italia Corrado Barazzutti Statele Unite ale Americii Brian Gottfried 7–6, 7–6, 6–7, 3–6, 6–4
1978 Statele Unite ale Americii Robert Lutz Statele Unite ale Americii Tom Gullikson 6–2, 6–2, 7–6
1979 Statele Unite ale Americii Harold Solomon Italia Corrado Barazzutti 6–3, 2–6, 6–3, 6–4
1980 Statele Unite ale Americii Brian Gottfried (2) Italia Adriano Panatta 4–6, 6–3, 6–1, 7–6
1981 Statele Unite ale Americii Mark Vines Franța Pascal Portes 6–2, 6–4, 6–3
1982 Polonia Wojciech Fibak Statele Unite ale Americii Bill Scanlon 6–2, 6–2, 6–2
1983–85 Nu s-a ținut
1986 Germania Boris Becker Spania Sergio Casal 6–4, 6–3, 7–6
1987 Statele Unite ale Americii Tim Mayotte Statele Unite ale Americii Brad Gilbert 2–6, 6–3, 7–5, 6–7, 6–3
1988 Israel Amos Mansdorf Statele Unite ale Americii Brad Gilbert 6–3, 6–2, 6–3
1989 Germania Boris Becker (2) Suedia Stefan Edberg 6–4, 6–3, 6–3
1990 Suedia Stefan Edberg Germania Boris Becker 3–3 (ret.)
1991 Franța Guy Forget Statele Unite ale Americii Pete Sampras 7–6(11–9), 4–6, 5–7, 6–4, 6–4
1992 Germania Boris Becker (3) Franța Guy Forget 7–6(7–3), 6–3, 3–6, 6–3
1993 Croația Goran Ivanišević Ucraina Andrei Medvedev 6–4, 6–2, 7–6(7–2)
1994 Statele Unite ale Americii Andre Agassi Elveția Marc Rosset 6–3, 6–3, 4–6, 7–5
1995 Statele Unite ale Americii Pete Sampras Germania Boris Becker 7–6(7–5), 6–4, 6–4
1996 Suedia Thomas Enqvist Rusia Evgheni Kafelnikov 6–2, 6–4, 7–5
1997 Statele Unite ale Americii Pete Sampras (2) Suedia Jonas Björkman 6–3, 4–6, 6–3, 6–1
1998 Regatul Unit Greg Rusedski Statele Unite ale Americii Pete Sampras 6–4, 7–6(7–4), 6–3
1999 Statele Unite ale Americii Andre Agassi (2) Rusia Marat Safin 7–6(7–1), 6–2, 4–6, 6–4
2000 Rusia Marat Safin Australia Mark Philippoussis 3–6, 7–6(9–7), 6–4, 3–6, 7–6(10–8)
2001 Franța Sébastien Grosjean Rusia Evgheni Kafelnikov 7–6(7–3), 6–1, 6–7(5–7), 6–4
2002 Rusia Marat Safin (2) Australia Lleyton Hewitt 7–6(7–4), 6–0, 6–4
2003 Regatul Unit Tim Henman România Andrei Pavel 6–2, 7–6(8–6), 7–6(7–2)
2004 Rusia Marat Safin (3) Cehia Radek Štěpánek 6–3, 7–6(7–5), 6–3
2005 Cehia Tomáš Berdych Croația Ivan Ljubičić 6–3, 6–4, 3–6, 4–6, 6–4
2006 Rusia Nikolai Davîdenko Slovacia Dominik Hrbatý 6–1, 6–2, 6–2
2007 Argentina David Nalbandian Spania Rafael Nadal 6–4, 6–0
2008 Franța Jo-Wilfried Tsonga Argentina David Nalbandian 6–3, 4–6, 6–4
2009 Serbia Novak Đoković Franța Gaël Monfils 6–2, 5–7, 7–6(7–3)
2010 Suedia Robin Söderling Franța Gaël Monfils 6–1, 7–6(7–1)
2011 Elveția Roger Federer Franța Jo-Wilfried Tsonga 6–1, 7–6(7–3)
2012 Spania David Ferrer Polonia Jerzy Janowicz 6–4, 6–3
2013 Serbia Novak Đoković (2) Spania David Ferrer 7–5, 7–5
2014 Serbia Novak Đoković (3) Canada Milos Raonic 6–2, 6–3
2015 Serbia Novak Đoković (4) Regatul Unit Andy Murray 6–2, 6–4
2016 Regatul Unit Andy Murray Statele Unite ale Americii John Isner 6–3, 6–7(4–7), 6–4
2017 Statele Unite ale Americii Jack Sock Serbia Filip Krajinović 5–7, 6–4, 6–1
2018 Rusia Karen Haceanov Serbia Novak Đoković 7–5, 6–4
2019 Serbia Novak Đoković (5) Canada Denis Shapovalov 6–3, 6–4
2020 Rusia Daniil Medvedev Germania Alexander Zverev 5–7, 6–4, 6–1
2021 Serbia Novak Đoković (6) Rusia Daniil Medvedev 4–6, 6–3, 6–3
2022 Danemarca Holger Rune Serbia Novak Đoković 3–6, 6–3, 7–5
2023 Serbia Novak Đoković (7) Bulgaria Grigor Dimitrov 6–4, 6–3
2024 Germania Alexander Zverev Franța Ugo Humbert 6–2, 6–2
An Campioni Finaliști Scor
1969 Australia John Newcombe
Australia Tony Roche
Țările de Jos Tom Okker
Statele Unite ale Americii Marty Riessen
10–8, 6–4, 6–2
1970 Statele Unite ale Americii Pancho Gonzales
Australia Ken Rosewall
Țările de Jos Tom Okker
Statele Unite ale Americii Marty Riessen
6–4, 7–6, 7–6
1971 Nu s-a ținut
1972 Franța Pierre Barthès
Franța François Jauffret
Spania Andrés Gimeno
Spania Juan Gisbert
6–3, 6–2
1973 Spania Juan Gisbert
România Ilie Năstase
Statele Unite ale Americii Arthur Ashe
Statele Unite ale Americii Roscoe Tanner
6–2, 4–6, 7–5
1974 Franța Patrice Dominguez
Franța François Jauffret (2)
Statele Unite ale Americii Brian Gottfried
Mexic Raúl Ramírez
7–5, 6–4
1975 Polonia Wojtek Fibak
Germania de Vest Karl Meiler
România Ilie Năstase
Țările de Jos Tom Okker
6–4, 7–6
1976 Țările de Jos Tom Okker
Statele Unite ale Americii Marty Riessen
Statele Unite ale Americii Fred McNair
Statele Unite ale Americii Sherwood Stewart
6–2, 6–2
1977 Statele Unite ale Americii Brian Gottfried
Mexic Raúl Ramírez
Statele Unite ale Americii Jeff Borowiak
Regatul Unit Roger Taylor
6–2, 6–0
1978 Statele Unite ale Americii Bruce Manson
Statele Unite ale Americii Andrew Pattison
România Ion Țiriac
Argentina Guillermo Vilas
7–6, 6–2
1979 Franța Jean-Louis Haillet
Franța Gilles Moretton
Regatul Unit John Lloyd
Regatul Unit Tony Lloyd
7–6, 7–6
1980 Italia Paolo Bertolucci
Italia Adriano Panatta
Statele Unite ale Americii Brian Gottfried
Africa de Sud Raymond Moore
6–4, 6–4
1981 România Ilie Năstase
Franța Yannick Noah
Regatul Unit Andrew Jarrett
Regatul Unit Jonathan Smith
6–4, 6–4
1982 Statele Unite ale Americii Brian Gottfried (2)
Statele Unite ale Americii Bruce Manson (2)
Statele Unite ale Americii Jay Lapidus
Statele Unite ale Americii Richard Meyer
6–4, 6–2
1983–85 Nu s-a ținut
1986 Statele Unite ale Americii Peter Fleming
Statele Unite ale Americii John McEnroe
Iran Mansour Bahrami
Uruguay Diego Pérez
6–3, 6–2
1987 Elveția Jakob Hlasek
Elveția Claudio Mezzadri
Statele Unite ale Americii Scott Davis
Statele Unite ale Americii David Pate
7–6, 6–2
1988 Statele Unite ale Americii Paul Annacone
Australia John Fitzgerald
Statele Unite ale Americii Jim Grabb
Africa de Sud Christo van Rensburg
6–2, 6–2
1989 Australia John Fitzgerald (2)
Suedia Anders Järryd
Elveția Jakob Hlasek
Franța Eric Winogradsky
7–6, 6–4
1990 Statele Unite ale Americii Scott Davis
Statele Unite ale Americii David Pate
Australia Darren Cahill
Australia Mark Kratzmann
5–7, 6–3, 6–4
1991 Australia John Fitzgerald (3)
Suedia Anders Järryd (2)
Statele Unite ale Americii Kelly Jones
Statele Unite ale Americii Rick Leach
3–6, 6–3, 6–2
1992 Statele Unite ale Americii John McEnroe (2)
Statele Unite ale Americii Patrick McEnroe
Statele Unite ale Americii Patrick Galbraith
Africa de Sud Danie Visser
6–4, 6–2
1993 Zimbabwe Byron Black
Statele Unite ale Americii Jonathan Stark
Țările de Jos Tom Nijssen
Cehia Cyril Suk
4–6, 7–5, 6–2
1994 Țările de Jos Jacco Eltingh
Țările de Jos Paul Haarhuis
Zimbabwe Byron Black
Statele Unite ale Americii Jonathan Stark
3–6, 7–6, 7–5
1995 Canada Grant Connell
Statele Unite ale Americii Patrick Galbraith
Statele Unite ale Americii Jim Grabb
Statele Unite ale Americii Todd Martin
6–2, 6–2
1996 Țările de Jos Jacco Eltingh (2)
Țările de Jos Paul Haarhuis (2)
Rusia Evgheni Kafelnikov
Cehia Daniel Vacek
6–4, 4–6, 7–6
1997 Țările de Jos Jacco Eltingh (3)
Țările de Jos Paul Haarhuis (3)
Statele Unite ale Americii Rick Leach
Statele Unite ale Americii Jonathan Stark
6–2, 7–6
1998 India Mahesh Bhupathi
India Leander Paes
Țările de Jos Jacco Eltingh
Țările de Jos Paul Haarhuis
6–4, 6–2
1999 Canada Sébastien Lareau
Statele Unite ale Americii Alex O'Brien
Țările de Jos Paul Haarhuis
Statele Unite ale Americii Jared Palmer
7–6(9–7), 7–5
2000 Suedia Nicklas Kulti
Belarus Max Mirnîi
Țările de Jos Paul Haarhuis
Canada Daniel Nestor
6–4, 7–5
2001 Africa de Sud Ellis Ferreira
Statele Unite ale Americii Rick Leach
India Mahesh Bhupathi
India Leander Paes
3–6, 6–4, 6–3
2002 Franța Nicolas Escudé
Franța Fabrice Santoro
Brazilia Gustavo Kuerten
Franța Cédric Pioline
6–3, 7–6(8–6)
2003 Australia Wayne Arthurs
Australia Paul Hanley
Franța Michaël Llodra
Franța Fabrice Santoro
6–3, 1–6, 6–3
2004 Suedia Jonas Björkman
Australia Todd Woodbridge
Zimbabwe Wayne Black
Zimbabwe Kevin Ullyett
6–3, 6–4
2005 Statele Unite ale Americii Bob Bryan
Statele Unite ale Americii Mike Bryan
Bahamas Mark Knowles
Canada Daniel Nestor
6–4, 6–7(3–7), 6–4
2006 Franța Arnaud Clément
Franța Michaël Llodra
Franța Fabrice Santoro
Serbia și Muntenegru Nenad Zimonjić
7–6(7–4), 6–2
2007 Statele Unite ale Americii Bob Bryan (2)
Statele Unite ale Americii Mike Bryan (2)
Canada Daniel Nestor
Serbia Nenad Zimonjić
6–3, 7–6(7–4)
2008 Suedia Jonas Björkman (2)
Zimbabwe Kevin Ullyett
Africa de Sud Jeff Coetzee
Africa de Sud Wesley Moodie
6–2, 6–2
2009 Canada Daniel Nestor
Serbia Nenad Zimonjić
Spania Marcel Granollers
Spania Tommy Robredo
6–3, 6–4
2010 India Mahesh Bhupathi (2)
Belarus Max Mirnîi (2)
Bahamas Mark Knowles
Israel Andy Ram
7–5, 7–5
2011 India Rohan Bopanna
Pakistan Aisam-ul-Haq Qureshi
Franța Julien Benneteau
Franța Nicolas Mahut
6–2, 6–4
2012 India Mahesh Bhupathi (3)
India Rohan Bopanna (2)
Pakistan Aisam-ul-Haq Qureshi
Țările de Jos Jean-Julien Rojer
7–6(8–6), 6–3
2013 Statele Unite ale Americii Bob Bryan (3)
Statele Unite ale Americii Mike Bryan (3)
Austria Alexander Peya
Brazilia Bruno Soares
6–3, 6–3
2014 Statele Unite ale Americii Bob Bryan (4)
Statele Unite ale Americii Mike Bryan (4)
Polonia Marcin Matkowski
Austria Jürgen Melzer
7–6(7–5), 5–7, [10–6]
2015 Croația Ivan Dodig
Brazilia Marcelo Melo
Canada Vasek Pospisil
Statele Unite ale Americii Jack Sock
2–6, 6–3, [10–5]
2016 Finlanda Henri Kontinen
Australia John Peers
Franța Pierre-Hugues Herbert
Franța Nicolas Mahut
6–4, 3–6, [10–6]
2017 Polonia Łukasz Kubot
Brazilia Marcelo Melo (2)
Croația Ivan Dodig
Spania Marcel Granollers
7–6(7–3), 3–6, [10–6]
2018 Spania Marcel Granollers
Statele Unite ale Americii Rajeev Ram
Țările de Jos Jean-Julien Rojer
România Horia Tecău
6–4, 6–4
2019 Franța Pierre-Hugues Herbert
Franța Nicolas Mahut
Rusia Karen Haceanov
Rusia Andrei Rubliov
6–4, 6–1
2020 Canada Félix Auger-Aliassime
Polonia Hubert Hurkacz
Croația Mate Pavić
Brazilia Bruno Soares
6–7(3–7), 7–6(9–7), [10–2]
2021 Germania Tim Pütz
Noua Zeelandă Michael Venus
Franța Pierre-Hugues Herbert
Franța Nicolas Mahut
6–3, 6–7(4–7), [11–9]
2022 Țările de Jos Wesley Koolhof
Regatul Unit Neal Skupski
Croația Ivan Dodig
Statele Unite ale Americii Austin Krajicek
7–6(7–5), 6–4
2023 Mexic Santiago González
Franța Édouard Roger-Vasselin
India Rohan Bopanna
Australia Matthew Ebden
6–2, 5–7, [10–7]
2024 Țările de Jos Wesley Koolhof
Croația Nikola Mektić
Regatul Unit Lloyd Glasspool
Cehia Adam Pavlásek
3–6, 6–3, [10–5]
Cele mai multe titluri Serbia Novak Đoković 7
Cele mai multe finale Serbia Novak Đoković 9
Cele mai multe titluri consecutive Serbia Novak Đoković
(2013, 2014, 2015)
3
Cele mai multe finale consecutive Serbia Novak Đoković
(2013, 2014, 2015)
3
Cele mai multe meciuri jucate Serbia Novak Đoković 54
Cele mai multe meciuri câștigate Serbia Novak Đoković 45
Cele mai multe meciuri consecutive câștigate Serbia Novak Đoković 17
Cele mai multe ediții jucate Serbia Novak Đoković 17
Cele mai multe titluri Statele Unite ale Americii Bob Bryan
Statele Unite ale Americii Mike Bryan
4
Cele mai multe finale Țările de Jos Paul Haarhuis[nota 1] 6
Cele mai multe titluri consecutive Țările de Jos Jacco Eltingh
Țările de Jos Paul Haarhuis
(1996, 1997)
2
Statele Unite ale Americii Bob Bryan
Statele Unite ale Americii Mike Bryan
(2013, 2014)
  1. ^ Haarhuis a ajuns la aceste finale cu trei parteneri diferiți.
  1. ^ McManus, Jim (). History of Tournaments: Professional Tennis Winners and Runner-ups. Pont Vedra Beach: MAC and Company Publishing. pp. 101–104. ISBN 9781450728331. 
  2. ^ a b „Rankings FAQ”. ATPTour.com. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Turneul de Master Series de la Paris