Sari la conținut

The Last Dangerous Visions

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
The Last Dangerous Visions
Informații generale
Genantologie de povestiri științifico-fantastice
Ediția originală
Titlu original
The Last Dangerous Visions
Limbaengleză
Țara primei aparițiiStatele Unite
Data primei aparițiinepublicată

The Last Dangerous Visions (cu sensul de Ultimele viziuni periculoase) este o antologie nepublicată de povestiri științifico-fantastice, programată ca o continuare a antologiilor Dangerous Visions și Again, Dangerous Visions, publicate în 1967 și 1972 respectiv. Ca și primele două, a fost planificată pentru a fi editată de Harlan Ellison, cu introduceri de Ellison.

A treia antologie proiectată a fost începută, dar, controversat, încă nu a fost finalizată. A devenit un fel de legendă în domeniul științifico-fantasticului, ca cea mai cunoscută carte nepublicată a genului.[1][2] Acesta a fost anunțată inițial pentru publicare în 1973, dar nu a fost tipărită niciodată până în prezent. Ellison a fost criticat pentru tratamentul său aplicat unor scriitori care i-au trimis povestirile lor, pe care unii le estimează la un total de aproape 150.[3] Între timp, mulți dintre acești scriitori au murit. La 28 iunie 2018, și Ellison a murit, cu antologia sa încă nepublicată. Soarta antologiei și a povestirilor trimise pentru publicare în aceasta rămâne necunoscută.

Autorul britanic Christopher Priest, a cărui povestire „An Infinite Summer” a fost acceptată pentru antologie, a scris o critică lungă a eșecului lui Ellison de a finaliza acest proiect. Eseul acestuia fost publicat pentru prima dată de Priest într-un fanzin cu un singur articol numit The Last Deadloss Visions. S-a dovedit atât de popular încât a fost retipărit de trei ori în Marea Britanie și mai târziu, sub formă de carte, care a avut o nominalizare la Premiul Hugo în 1995,[4] carte denumită The Book on the Edge of Forever (o aluzie la episodul Star Trek scris de Ellison, "The City on the Edge of Forever") și publicată de editura americană Fantagraphics Books. Eseul este disponibil online ca o versiune arhivată a site-ului original Internet Archive.

Conținutul antologiei The Last Dangerous Visions a fost anunțat în mai multe rânduri începând cu 1973, povestirile fiind uneori adăugate, scoase sau înlocuite cu fiecare versiune anunțată. Cea mai completă versiune a fost anunțată în 1979; au fost enumerate 113 povestiri nepublicate anterior, scrise de 102 autori, care vor fi adunate în trei volume.[necesită citare]

Lista cuprinsului din 1979

[modificare | modificare sursă]

În numărul din aprilie 1979 al revistei Locus a fost anunțat că antologia a fost vândută editurii Berkley Books, care intenționa să publice cele 700.000 de cuvinte de ficțiune în trei volume. Următoarele liste cu conținutul celor trei volume au fost publicate în numărul din iunie 1979 al revistei Locus. Titlurile povestirilor sunt urmate de un număr aproximativ de cuvinte. De asemenea, este de reținut că totalurile date pentru fiecare carte nu se potrivesc exact cu lista publicată.

Despre autorii marcați cu un „†” se știe că au decedat după depunerea lucrărilor lor pentru antologia lui Ellison.

34 de autori, 35 de povestiri, 214.250 de cuvinte.

32 de autori, 40 de povestiri, 216.527 de cuvinte.

A treia carte

[modificare | modificare sursă]

36 de autori, 38 de povestiri, 214.200 cuvinte.

Povestiri lipsă sau retrase

[modificare | modificare sursă]

Următoarele opt povestiri au fost enumerate în listele publicate anterior sau se știa că au fost trimise lui Ellison pentru includere, dar nu au fost enumerate în conținutul din 1979.

  • "Where Are They Now?" de Steven Bryan Bieler (vândută pentru publicare în LDV în 1984, retrasă în 1988)
  • "The Great Forest Lawn Clearance Sale: Hurry Last Days!" de Stephen Dedman (conform site-ului web al autorului)
  • "Squad D" de Stephen King (trimisă pentru publicare în LDV, dar posibil nu a fost neacceptată)
  • "How Dobbstown Was Saved" de Bob Leman (vândută pentru publicare în LDV în 1981)
  • "The Swastika Setup" de Michael Moorcock (retrasă și înlocuită cu "The Murderer's Song")
  • "An Infinite Summer" de Christopher Priest (retrasă în 1976)
  • "The Sibling" de Kit Reed† (vândută pentru publicare în LDV)[5]
  • "The Isle of Sinbad" de Thomas N. Scortia† (listată în Alien Critic #7, 1973, dar nu și în lista Locus)

Povestiri care au fost publicate în altă parte

[modificare | modificare sursă]

Treizeci și două de povestiri cumpărate pentru Last Dangerous Visions au fost în cele din urmă publicate în altă parte.

  1. Este posibil ca prima povestire a fost „An Infinite Summer” de Christopher Priest, care a apărut în Andromeda 1, editată de Peter Weston și publicată în 1976. (După cum este menționat mai sus, această povestire a fost retrasă din LDV, iar Ellison poate că nu a cumpărat-o niciodată.)
  2. "Ten Times Your Fingers and Double Your Toes" de Craig Strete (1980)
  3. "Universe on the Turn" de Ian Watson (1984)
  4. Povestirea lui Michael Bishop, "Dogs' Lives", a fost publicată în numărul de primăvară al revistei The Missouri Review. Ulterior a fost reeditată în ediția din 1985 a antologiei Best American Short Stories.
  5. "Signals" de Charles L. Harness (1987)
  6. "Dark Night in Toyland" de Bob Shaw (1988)
  7. "The Swastika Setup" de Michael Moorcock (retrasă și înlocuită cu "The Murderer's Song"; a fost publicată în 1988)
  8. "What Used to be Called Dead" de Leslie A. Fiedler (1990)
  9. "Living Alone in the Jungle" de Algis Budrys (1991)
  10. "A Journey South" de John Christopher (1991)
  11. "Himself in Anachron" de Cordwainer Smith (decedat în 1966) a fost publicată în colecția din 1993 de povestiri scurte a lui Smith, The Rediscovery of Man. Ellison a amenințat că va da în judecată New England Science Fiction Association (NESFA) pentru publicarea "Himself in Anachron," vândută lui Ellison de văduva lui Smith.[6] Ulterior s-a ajuns la o soluție amiabilă, un scriitor de la revista Ansible dându-și seama că Ellison a consultat contractul și a descoperit că a pierdut drepturile de autor asupra poveștii din cauza întârzierilor continue ale publicări The Last Dangerous Visions.[7]
  12. "Mama's Girl" de Daniel Keyes (1993, publicată doar în japoneză)[8]
  13. Lucrarea lui Nelson Bond, "Pipeline to Paradise", a fost publicată în 1995 în antologia Wheel of Fortune, editată de Roger Zelazny. A reapărut în 2002 în a doua colecție a lui Bond de la Arkham House, The Far Side of Nowhere. Ellison a recunoscut public că a solicitat povestirea de la Bond, care în acea vreme s-a retras din scris.[9]
  14. "The Bones Do Lie" de Anne McCaffrey (1995)
  15. În 1999, DAW Books a publicat o antologie originală intitulată Prom Night, editată de Nancy Springer (și Martin H. Greenberg, necreditat), care conține povestea LDV a lui Fred Saberhagen, "Senior Prom".
  16. "Precis of the Rappacini Report" de Anthony Boucher (publicată ca "Rappaccini's Other Daughter" in 1999)
  17. "The Names of Yanils" de Chan Davis (1999)
  18. "How Dobbstown Was Saved" de Bob Leman a fost publicată în colecția lui Leman din 2002 Feesters in the Lake and Other Stories.
  19. "Among the Beautiful Bright Children" de James E. Gunn (2002), publicată în colecția lui Gunn "Human Voices"
  20. "A Dog and His Boy" de Harry Harrison (2002)
  21. "The Bellman" de John Varley a fost publicată în revista Asimov's Science Fiction din 2003 și de atunci a fost reeditată de câteva ori.
  22. In 2004, Haffner Press a publicat retrospectivă a lucrărilor lui Jack Williamson, Seventy-Five: The Diamond Anniversary of a Science Fiction Pioneer, în care se află și povestirea LDV, "Previews of Hell".
  23. În 2005 Haffner Press a publicat o colecție extinsă cu două dintre romanele lui Edmond Hamilton din seria "Star Kings" și cu trei povestiri ale lui Leigh Brackett cu Eric Stark, colecție denumită Stark and the Star Kings. Povestirea din titlul colecției este cea îndelung pierdută de către ambii scriitori, care ar fi trebuit publicată în Last Dangerous Visions.
  24. "Fantasy for Six Electrodes and One Adrenaline Drip" de Joe Haldeman (pe care Haldeman a considerat-o pierdută până la găsirea unei copii vechi a manuscrisului) a fost publicată în colecția sa din 2006 A Separate War and Other Stories.
  25. "Where Are They Now?" de Steven Bryan Bieler a apărut în numărul din vara anului 2008 (Volumul VII, nr. 4) al revistei online Slow Trains.[10]
  26. În 2008, Orson Scott Card a publicat povestirea "Geriatric Ward" în colecția sa de ficțiune scurtă, Keeper of Dreams.
  27. "The Sibling" de Kit Reed (a fost publicată ca "Baby Brother" în 2011)[11]
  28. "At the Sign of the Boar's Head Nebula" de Richard Wilson (2011)
  29. "Childfinder" de Octavia E. Butler (2014)[12]
  30. "The Accidental Ferosslk" de Frank Herbert (publicată ca "The Daddy Box" în 2014)
  31. "I Had No Head and My Eyes Were Floating Way Up In the Air" de Clifford D. Simak (2015)[13]
  32. "Love Song" de Gordon R. Dickson, publicată în "The Best of Gordon R. Dickson, Volume 1" (2017)
  1. ^ Tomlinson, Paul (). Harry Harrison: An Annotated Bibliography. p. 41. 
  2. ^ Langford, David (). The Sex Column and Other Misprints. pp. 11–12. 
  3. ^ The Encyclopedia of Science Fiction
  4. ^ „1995 Hugo Awards”. The Hugo Awards. Accesat în . 
  5. ^ ISFDB: Bibliografie: Baby Brother
  6. ^ „ConFrancisco Continued”. Ansible. 76. noiembrie 1993. ISSN 0265-9816. 
  7. ^ „Infinitely Improbable”. Ansible. 77. decembrie 1993. ISSN 0265-9816. 
  8. ^ Janet Clark, CliffsNotes on Keyes' Flowers For Algernon, Cliffs Notes, University of Nebraska at Lincoln, pp. 57
  9. ^ Allen, Mike. "Roanoke writer widely admired," The Roanoke Times, November 6, 2006. Arhivat în , la Archive.is
  10. ^ "Slow Trains", Vara 2008
  11. ^ ISFDB: Bibliography: Baby Brother
  12. ^ „Unexpected Stories | Open Road Media”. Open Road Media. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Volumul I Had No Head and My Eyes Were Floating Way Up In the Air, publicat de Open Road Media Science & Fantasy; goodreads.com

Legături externe

[modificare | modificare sursă]