hen

Vezi și : hēn, hén, hěn, hèn

bretonă

(brezhoneg)

Etimologie

Din proto-celtică *senos. Înrudit cu galeză hen și irlandeză sean.

Pronunție

• AFI: /'hẽːn/

Adjectiv

hen

1. bătrân, vechi, antic

Sinonime

• kozh

Cuvinte derivate

• henadur
• henañ
• henañded
• henañvelezh
• henaour
• henaouriezh
• hended
• hender
• henek
• heniñ
• henoniezh
• henoniour

Cuvinte apropiate

• hen-

Referințe

• Wikeriadur
• Wiktionary

---

daneză

(dansk)

Etimologie

Probabil din proto-germanică *hina, *hinanō („de aici”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adverb

hen

1. aici

   Hvor skal du hen?

Cuvinte apropiate

• henne

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionary

---

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie henne, heonne, hinne, din forma mai veche henene, heonenen, henen, din engleza veche heonan, hionan, heonane, heonone < proto-germanică *hina, *hinanō („de aici”).

Înrudit cu neerlandeză heen, germană hin și daneză hen.

Confer și hence.

Pronunție

• AFI: /hɛn/

Adverb

hen (comp. more hen, sup. most hen)

1. (dialectal) așadar, așa că, deci, de acea, prin urmare

Sinonime

• hence

Etimologie

Din hen sau dintr-o variantă al lui hench.

Verb

Conjugarea verbului to hen
Infinitiv	to hen
Prezent simplu pers. 3 sg.	hens
Trecut simplu	henned
Participiu trecut	henned
Participiu prezent	henning

1. (dialectal) a arunca, a azvârli

Sinonime

• throw

Anagrame

• Neh.
• NHE

Variante

• (ieșit din uz) henne

Etimologie

Din engleza medie, care provine din engleza veche henn, hænn < proto-germanică *hanjō.

Înrudit cu neerlandeză hen, germană Henne, islandeză hæna, daneză høne și suedeză höna.

În legătură și cu engleza veche hana („cocoș”).

Substantiv

hen, pl. hens

1. (ornit.) femelă (de)
2. (spec., ornit.) găină, cloșcă
3. (argou) femeie, muiere, femeiușcă
4. (fam.) femeia (care se va căsători) sărbătorită de prietenele ei ultima noapte celibatară

Sinonime

• 3: woman

Antonime

• 1-2: cock

Cuvinte derivate

• henbane
• henpecked

Cuvinte compuse

• hen harrier
• hen party
• mother hen

Vezi și

• broody
• chicken
• hen's teeth

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

galeză

(Cymraeg)

Etimologie

Din proto-celtică *senos. Înrudit cu bretonă hen și irlandeză sean.

Pronunție

• AFI: /heːn/

Adjectiv

hen

1. bătrân, vechi, antic

   Gwisgais fy hen got ac euthum allan.

Sinonime

• hynafol, oedrannus

Antonime

• ifanc

Cuvinte derivate

• henaidd
• henaint
• heneiddio

Cuvinte compuse

• hen Adda
• hen foi
• hen geiliog
• hen ffasiwn
• mor hen â'r garreg

Referințe

• Wiciadur
• Wiktionary

---

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Din neerlandeza veche hin < proto-germanică *himaz.

Pronunție

• AFI: /ɦɛn/

Pronume

hen

1. (pronume personal) i, le; pe ei, pe ele

   Hij zag hen in de vergaderingsruimte.

Cuvinte apropiate

• hun

Etimologie

Inevitabil din proto-germanică *hanjō.

Substantiv

Declinarea substantivului hen
f.	Singular	Plural
Substantiv	hen	hennen
Diminutiv	hennetje	hennetjes

1. (ornit.) femelă (de); găină

   De hen legt een ei in de ren.

2. (ornit.) cloșcă
3. (fig.) femeie

Sinonime

• 1: (ornit.) kip, kieken
• 2: (ornit.) kloek
• 3: (fam.) kippetje, duifje

Vezi și

• ei
• haan
• hoen
• hoender
• kuiken
• pluimvee

Referințe

• Wiktionary
• WikiWoordenboek