otravă

română

Etimologie

Din slavă (veche) otrava.

Pronunție

• AFI: /o'tra.və/

Substantiv

Declinarea substantivului otravă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	otravă	otrăvuri
Articulat	otrava	otrăvurile
Genitiv-Dativ	otrăvii	otrăvurilor
Vocativ	otravă	otrăvurilor

1. substanță chimică toxică, care, introdusă sau formată în organism, provoacă tulburări importante, leziuni grave etc. și uneori moartea; venin.
2. (fig.) ceea ce provoacă un rău (moral), un necaz, o supărare; (p.ext.) amărăciune, răutate, venin.
3. epitet dat unei persoane foarte rele.

Cuvinte derivate

• contraotravă

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• avorta

Referințe

• DEX '98 via DEX online