Mesitilen
Mesitilen | |
Nume IUPAC | 1,3,5-trimetilbenzen |
---|---|
Alte denumiri | Mesitilen(ă) sim-trimetilbenzen |
Identificare | |
Număr CAS | 108-67-8 |
ChEMBL | CHEMBL1797281 |
PubChem CID | 7947 |
Informații generale | |
Formulă chimică | C9H12 |
Aspect | lichid incolor |
Masă molară | 120,19 g/mol |
Proprietăți | |
Densitate | 0,8637 g/cm3 la 20 °C |
Starea de agregare | lichidă |
Punct de topire | −44,8 °C |
Punct de fierbere | 164,7 °C |
Presiune de vapori | 2 mm Hg[1] |
Temperatură de aprindere | 50 °C |
Pericol | |
Fraze R | R10, R37, R51/53 |
Fraze S | (S2), S61 |
NFPA 704 | |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text |
Mesitilenul sau 1,3,5-trimetilbenzenul, este un derivat al benzenului substituit cu trei grupări metil, care sunt plasate simetric pe nucleu. Fiind un trimetilbenzen, are alți doi izomeri: pseudocumenul (1,2,4-trimetilbenzen) și hemimelitenul (1,2,3-trimetilbenzen), [2] iar toți acești trei compuși au formula C6H3(CH3)3. Mesitilenul este un lichid incolor cu un miros aromatic. În limba română este folosită și denumirea de mesitilenă. [3]
Obținere
modificareMesitilenul poate fi obținut prin echilibrarea xilenului (sau alchilarea sa simplă cu o grupă metil) cu catalizator acid solid: [4]
- 2 C6H4(CH3)2 ⇌ C6H3(CH3)3 + C6H5CH3
- C6H4(CH3)2 + CH3OH → C6H3(CH3)3 + H2O
1,3,5-trimetilbenzenul ar putea fi obținut și prin trimerizarea propinei, în prezență de catalizator acid, formându-se împreună cu mici cantități de 1,2,4-trimethilbenzeni.
Alte metode includ deshidratarea cu acid sulfuric și trimerizarea acetonei prin condensare cu aldol.
Referințe
modificare- ^ http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0639.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ C.D.Nenițescu Chimie Organică, vol. I, ediția a VII-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1973, pag. 325.
- ^ „Mesitilenă” la DEX online Vezi definiția din DEX.
- ^ Karl Griesbaum, Arno Behr, Dieter Biedenkapp, Heinz-Werner Voges, Dorothea Garbe, Christian Paetz, Gerd Collin, Dieter Mayer, Hartmut Höke “Hydrocarbons” în Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry 2002 Wiley-VCH, Weinheim. doi:10.1002/14356007.a13_227.